Sitemap

Archive for the ‘Arbusti foiosi’ Category

Euonymus fortunei ‘Emerald Gaiety’ – Salba alba

Ordinul Celastrales
Familia Celastraceae
Genul Euonymus L.
Specia Euonymus Fortunei
Denumire stiintifica: Euonymus fortunei var ‘Emerald Gaiety’
Denumire populara: Salba alba

Categorie: Arbusti foiosi

Pentru fotografii din pepiniera puteti accesa si linkul: Album facebook Euonymus fortunei “Emerald Gaiety”- Salba alba

Imagini din pepiniera


Euonimus Gaiety

Euonimus Gaiety


Pret: 12 RON

In stoc


Cotinus coggygria – Scumpie

Familia ANACARDIACEAE LINDL.
Genul Cotinus Mill.
Denumirea stiintifica: Cotinus coggygria Scop. (Rhus cotinus L.)
Denumirea populara: Scumpie

Categorie: Arbusti ornamentali

Descriere: Arbust raspandit in Europa meridionala si centrala si in Asia de sud-vest, care atinge 2-3 m inaltime.

Scumpie Cotinus coggygria 2017

Cotinus coggygria 2017

Scoarta contine tanin si este solzoasa, fina.

Lujerii sunt roscati, glabri, lucitori si degaja miros de morcov atunci cand sunt vatamati mecanic.

Frunzele simple, alterne sunt obovate sau eliptice, de 3-8 cm lungime, cu marginea intreaga. La varf sunt rotunjite sau emarginate, iar la baza cuneate. Sunt foarte decorative toamna cand capata nuante de la galben la purpuriu. Zdrobite miros a morcov.

Scumpie frunze

Scumpie frunze

Florile poligame, mici de 0.3 cm sunt grupate in panicule mari, terminale, foarte decorative. Prezinta numerosi pedunculi sterili care cresc mult dupa inflorire, devinind parosi, cu peri lungi de culoare cenusie sau purpurie – violeta.

Fructele sunt drupe obovate de 3-4 mm diametru, negricioase, cu desene reticulare.

Scumpia este o planta termofila preferand coastele insorite in zone mai inalte. Are temperament de lumina, dar rezista si la semiumbra.

Nu este pretentioasa fata de sol. Rezista la ger si fum.

Se planteaza izolat sau in grupuri mici.

Scumpie

Scumpie

Inmultirea se realizeaza prin seminte, butasi si marcotaj. Lastareste si marcoteaza usor.

Proprietati medicinale – febrifuge, hemostatice, cicatrizante.

Scoarta poate servi la vopsirea in negru, iar radacina si tulpina in galben sau portocaliu.

Pentru fotografii din pepiniera puteti accesa si linkul: Album facebook Cotinus coggygria – Scumpie


Pret: 15 – 30 RON

In stoc


Hypericum calycinum – Sunatoare

Ordinul Theales
Familia Hipericaceae (Guttiferae, Clusiaceae)
Genul Hypericum L.
Denumirea stiintifica: Hypericum calycinum
Denumiri populare: Floarea fericirii, Sunatoare decorativa

Categorie: Arbusti ornamentali

Descriere: Planta perena de 25-30 cm inaltime, cu frunzis vesnic verde, originara din Europa si Asia.

Dezvolta lujeri subtiri, ascendenti, muchiati care indesindu-se formeaza covoare compacte, covoare care pe suprafete mici pot inlocui cu succes gazonul.

Frunzele lucitoare sunt persistente, verzi inchis pe fata si verzi – albastrui pe dos. Sunt pieloase, ovat oblong pana la oblong, de 5-10 cm lungime. Varful este obtuz.

Florile izolate sunt mari de 6-8 cm diametru, galbene cu staminele lungi, emergente, ca o perie. Apar in lunile iunie – septembrie. Prezinta cinci petale si cinci sepale.

Fructul este o capsula septicida.

Hypericum calycinum prefera locurile insorite sau semiumbrite unde infloreste abundent. Vegeteaza si la umbra, dar infloreste mai slab.

Nu este pretentioasa fata de sol, dar dezvoltarea este mai viguroasa pe soluri nisipoase, bine drenate. In perioadele secetoase de vara necesita udari suplimentare.

In iernile foarte geroase sunatoarea isi poate pierde frunzele, dar se reface complet primavra urmatoare.

Suporta tundere drastica pentru revigorare. Operatiunea se face primavara devreme.

Inmultirea se face prin divizarea tufei primavara foarte devreme, prin butasi in august -septembrie, drajoni si seminte semanate primavara.

Hypericum calycinum este recomandata pentru covoare pe taluze, stancarii, sensuri giratorii unde poate vegeta perioade foarte lungi (20 de ani) in acelasi loc.

Planta este folosita in tratamentul depresiei si a tulburarilor afective, cazuri usoare si moderate.

Pentru fotografii din pepiniera puteti accesa si linkul: Album facebook Hypericum calycinum- Sunatoare


Pret: 12 – 15 RON

In stoc


Pyracantha coccinea – Piracanta

Ordinul ROSALES
Familia Rosaceae
Genul Pyracantha Roem.
Specia Pyracantha coccinea Roem.
Denumirea stiintifica: Pyracantha coccinea
Denumirea populara: Piracanta

Categorie: Arbusti ornamentali

Descriere: Arbust spinos cu arealul in Europa de SE pana in China centrala. Atinge frecvent inaltimea de 2(3) m.

Pyracantha

Pyracantha

Lujerii sunt bruni roscati adesea glabri.

Frunzele de 2-4 cm lungime sunt ingust eliptice pana la lanceolate, acute, rar obtuze, la baza cuneate. Pe margine sunt crenulat se, cu fata de culoare verde intens lucitoare, de regula glabre si pe dos verzi lucitoare, in tinerete usor pubescente.

Florile apar in mai – iunie, au 0.8 cm diametru, sunt de culoare alba si sunt dispuse in corimbe de 2.5-4 cm.

Fructul este globulos de 0.5-0.6 cm diametru, de culoare galbena, rosu – portocaliu, coraliu, rosu lucitor. Se coace in perioada septembrie – octombrie.

Pyrachanta fructe

Pyrachanta fructe

Specia are mare valoare ornamentala datorita frunzisului sempervirescent, verde lucitor, datorita infloririi abundente si mai ales a fructelor viu colorate care se pastreaza mult timp pe ramuri.

Specia nu este pretentioasa fata de sol putand vegeta in conditii bune atat pe soluri scheletice cat si pe soluri profunde humico-carbonatice sau pe soluri acide. Este specie de lumina foarte rezistenta la ger si seceta, dar prefer soluri reavan jilave.

Suporta bine tunderea si datorita spinilor se foloseste adesea la garduri vii.

Se planteaza izolat grupuri si frecvent in garduri vii.

Inmultirea: Se inmulteste din seminte si prin butasi in luna august.

Pentru fotografii din pepiniera puteti accesa si linkul: Album facebook Pyracantha coccinea – Piracanta

Galerie foto Pyracantha coccinea

Pyracantha

Pyracantha

Pyracantha coccinea

Pyracantha coccinea

Pyracantha

Pyracantha


Pret: 15 – 20 RON

In stoc


Ziziphus jujuba – Curmal chinezesc – Maslin dobrogean

Ordinal Rhamnales
Familia Rhamnaceae A.L. Juss.
Genul Zizyphus Mill.
Denumire stiintifica: Zizyphus jujuba Mill.- Z.sativa Gartn.
Denumiri populare: Curmal chinezesc, Maslin dobrogean

Categorie: Arbusti ornamentali

Descriere: Arbust (rar arbore) ce poate atinge 8 m inaltime, originar din Europa de SE, Asia de SV.

Lujerii spinosi de culoare bruna sau verde prezinta numeroase lenticele. Spinii sunt geminati, au cca. 3 cm si sunt dispusi la baza frunzelor. Unul este drept, iar celalalt recurbat.

Ziziphus jujuba - Curmal chinezesc - Maslin dobrogean in pepiniera

Ziziphus jujuba – Curmal chinezesc – Maslin dobrogean

Frunzele alterne sunt alungit-ovate, de 2-6 cm lungime, cu trei nervuri.

Florile au culoarea galbena, sunt dispuse in cime axilare si apar in lunile aprilie–mai.

Fructul comestibil are forma ovoida (1.5-2.5 cm), culoare rosu inchis sau aproape negru si se maturizeaza in lunile septembrie-octombrie.

Este specie termofila si heliofila, cu raspandire naturala in zona de stepa. Nu este pretentios fata de sol putand sa vegeteze pe soluri pietroase, uscate.

Prezinta interes ca specie ornamentala, fiind plantat izolat sau in palcuri.


Pret: 20 RON

In stoc


Otetar rosu – Rhus typhina

Familia Anacardiaceae Lindl.
Genul Rhus. L.
Denumirea stiintifica: Rhus typhina L.
Denumirea populara: Otetar rosu

Categorie: Arbusti ornamentali

Descriere: Arbust originar din estul Americii de Nord, care poate atinge pana la 10 m inaltime.

Otetar rosu - Rhus typhina

Otetar rosu – Rhus typhina

Coroana prezinta lujeri grosi, brun-roscati la culoare, catifelat parosi si cu varful ascendant.

Frunzele sunt mari, pana la 40 cm, imparipenat compuse, cu 11-31 foliole acuminate, pe margine serate.

Florile dioice sunt grupate in panicule terminale. Cele femele stau foarte ingramadite in panicule paroase de 10-20 cm lungime. Inflorirea se produce in lunile iunie-august.

Fructele sunt drupe de 2-4 mm, grupate strans intr-un ghem paros de culoare rosu – violaceu. Se coc toamna in lunile octombrie – noiembrie. Raman pe arbore dand un aspect peisagistic deosebit.

Otetar rosu fruct

Fruct de otetar rosu

Otetarul rosu este rezistent la seceta si ger, dar are nevoie de caldura estivala in perioada sezonului de vegetatie. Nu este pretentios fata de sol.

Daca are parte de un plus de umiditate lastareste si drajoneaza foarte puternic. Prezinta temperament de lumina, dar rezista si la semiumbra.

Frunzele si scoarta radacinilor contin substante tanante.

Fructele sunt folosite la prepararea otetului, de unde ii provine si numele.

Otetarul este foarte decorativ prin frunzisul sau care toamna se coloreaza in rosu-portocaliu si iarna prin fructele sale de culoare rosu – violaceu.

Se inmulteste prin drajoni, butasi de radacina si seminte. In conditii favorabile prin drajonare impanzeste terenurile din jur.

Variabilitatea speciei

  • Dissecta – foliolele sunt penat sectate

Pentru fotografii din pepiniera puteti accesa si linkul: Album facebook Rhus typhina – Otetar rosu


Pret:

  • Rhus typhina 20 RON
  • Rhus typhina dissecta 20 RON


In stoc


Spiraea bumalda – Spireia

Familia Rosaceae A.L.Juss.
Genul Spiraea L.
Denumirea stiintifica: Spiraea bumalda Burv. (S.japonica X albiflora)
Denumirea populara: Spireia

Categorie: Arbusti ornamentali

Descriere: Arbust scund de 0,5-0,8 metri inaltime care formeaza tufe bogate cu ramuri striate, glabre.

Spiraea bumalda in pepiniera

Spiraea bumalda

Frunzele sunt ovat lanceolate acute, la baza cuneate, dublu serate.

Florile roze inchis sau albe sunt dispuse in corimbe compuse. Infloreste abundent in perioada mai – iulie.

Flori de spiraea bumalda

Spiraea bumalda inflorita

Spiraea bumalda este putin pretentioasa fata de sol si rezistenta la noxe. Se planteaza in plina lumina sau la semiumbra, izolat, in grupuri si garduri vii libere sau tunse.

Spiraea bumalda cu flori

Flori de Spiraea bumalda

Inmultirea se face prin butasi si divizarea tufelor.

Toamna frunzisul capata o culoare roscata.


Pret: 15 – 25 RON

In stoc


Philadelphus coronarius – Iasomie, Lamaita

Familia Saxifragaceae A.L.Juss.
Genul Philadelphus L.
Denumire stiintifica: Philadelphus coronarius
Denumire populara: Iasomie, Lamaita

Categorie: Arbusti ornamentali

Descriere: Arbust de mare interes horticol, originar din Europa sudica si Caucaz. Formeaza tufe dese de pana la 3 m inaltime.

Iasomie - Philadelphus coronarius

Iasomie

Scoarta are culoarea bruna castanie.

Frunzele sunt mari de 4-8 cm lungime, eliptice sau oblong ovate.

Florile de culoare alba, mari de cca. 3,5 cm sunt grupate cate 5-7 in raceme, foarte placut mirositoare. Inflorirea are loc in luna iunie.

Philadelphus coronarius este putin pretentios fata de sol, rezistent la ger, seceta trecatoare si relativ rezistent la umbra. Suporta bine tunderea.

Iasomia se planteaza izolat, in grupuri si garduri vii.

Se inmulteste prin butasi lignificati.

Variabilitatea speciei

  • ‘Aureus’ – frunzele la inceput de un galben viu si mai tarziu galben verzui
  • ‘Duplex’ – flori semiduble sau duble

Pentru fotografii din pepiniera puteti accesa si linkul: Album faebook: Philadelphus coronarius – Iasomie, lamaita


Pret: 15 – 25 RON

In stoc


Lonicera tatarica – Caprifoi tatarasc

Familia Caprifoliaceae A.L.Juss.
Genul Lonicera L.
Denumirea stiintifica: Lonicera tatarica L.
Denumirea populara: Caprifoi tatarasc (tataresc)

Categorie: Arbusti ornamentali

Descriere: Arbust exotic cu origine asiatica, care poate atinge inaltimi de pana la 3 m.

Caprifoi tatarasc - Lonicera tatarica inflorita

Lonicera tatarica in pepiniera

Prezinta lujeri usor muchiati, cu frunzede ovat lanceolate de 3-6 cm lungime, pe dos glaucescente sau verde deschis.

Florile in perechi sunt de culoare alba sau roz, melifere. Inflorirea se produce in lunile mai-iunie.

Flori si frunze de lonicera tatarica (caprifloi tatarasc)

Flori si frunze de lonicera tatarica

Fructele sunt bace de culoare rosie sau mai rar galben portocaliu. Se coc in lunile iulie-august si maresc efectul decorativ al plantelor.

Fructe rosii de lonicera tatarica

Fructe rosii de lonicera tatarica

Este putin pretentios fata de sol putand vegeta chiar pe saraturi. Rezista la ger seceta, insolatie si fum.

Fructe galbene-portocalii de caprifoi tatarasc

Fructe galbene de caprifoi tatarasc

Are temperament de lumina dar suporta si semiumbra. Se poate modela prin tundere sub diverse forme geometrice, primavara.

Se planteaza izolat, grupuri sau garduri vii.

Inmultirea se face din butasi lignificati si rar din seminte.

Variabilitatea speciei

  • Rosea – flori roze la exterior si rosii-carmin la interior
  • Alba – flori albe
  • Grandiflora – flori albe mari
  • Elegans – flori mari roze – carnii
  • Nana – arbust scund


Pret: 10 RON

In stoc


Chaenomeles japonica – Gutui japonez

Familia Rosaceae A.L. Juss.
Genul Chaenomeles Lindl. L.
Denumirea stiintifica: Chaenomeles japonica (Thunb.) Lindl.
Denumirea populara: Gutui japonez

Categorie: Arbusti ornamentali

Descriere: Arbust decorativ, originar din Japonia, care poate atinge 1.5-2 m inaltime.

Tulpinile numeroase sunt divergente, iar lujerii prezinta spini.

Gutui japonez inflorit

Gutui japonez la maturitate

Frunzele de 3-7 cm raman pe planta pana iarna tarziu.

Florile, care creeaza cel mai mare efect peisagistic sunt de culoare alba sau rosu caramiziu, grupate cate 2-6 si apar inaintea infrunzirii prin lunile martie – aprilie. Inflorirea dureaza o lunga perioada de timp.

Flori de gutui japonez

Chaenomeles japonica inflorit

Fructul este globulos, de culoare galbena, asemanator cu cel de gutui. Se maturizeaza in septembrie – octombrie. Are aroma deosebita si se poate consuma murat sau in magiun.

Gutuiul japonez nu este pretentios fata de sol, rezista bine la seceta si la ger.

Gutui japonez - Chaenomeles japonica

Gutui japonez in pepiniera

Vegeteaza si infloreste abundant in plina lumina, dar suporta si semiumbra.

Gutuiul japonez se poate folosi de la campie pana in zona montana inferioara. Se planteaza izolat sau in palcuri.

Chaenomeles japonica - Gutui japonez

Gutui japonez in pepiniera

Inmultirea: Puietii de gutui japonez se pot obtine din seminte, marcotaj sau butasire, iar varietatile se obtin prin altoire (de regula pe gutui). Semanatul se poate executa toamna sau primavara.

Imagini din pepiniera


Gutui japonez

Gutui japonez


Pret: 15 – 25 RON

In stoc